Ziua 28

(Un Psalm al lui David)
Să-l laude pe Domnul îngerii din cer,
Să-l lăude pe Domnul oamenii, din răsputeri;
Să lăudăm numele cel sfânt al Domnului,
Să ne închinăm în sfântă Biserica Lui.
Vocea Domnului plutește pe ape,
Sunetul vocii lui tună peste mări și oceane,
Vocea lui e tare, vocea lui e mare,
Vocea lui sparge copacii în pădure,
Da, face așchii cedrii din Liban
Vocea Lui mișcă munții Libanului ca pe viței și dealurile Sirionului ca pe căprioare,
Vocea Domnului, e ca o străfulgerare
Vocea Domnului zguduitul pustiului,
Când aude vocea Lui, tremură deșertul Kadeșului,
Când aud vocea lui cerboaicele fată și copacii crapă,
Iar în Biserică strigă fiecare: Domnul e mare!
Domnul a stăpânit potopul, da, Domnul a fost Stăpân dintotdeauna!
Domnul va da putere poporului Lui, Domnul va binecuvânta credincioșii cu pace.

Aici este un exemplu de traducere a psalmilor care nu are semnificație, sau a cărui semnificație este ascunsă de traducere. Primul verset în versiunea 1688 conține mesajul aduceți fii de berbeci, iar în versiunea ortodoxă este aduceți... mieii oilor. Cine sunt acești fii ai lui Dumnezeu care trebuie să aducă berbecuți? Textul ebraic original spune Êliym, care este pluralul pentru Êl, adică Domnul. Prin urmare referința nu este la fiii lui Dumnezeu, ci a îngerii din cer, ființele superioare care îl înconjoară pe El. Din cauza asemănării dintre Êliym și beney elim, fiii ai berbecelui (berbecuți), traducerea a inclus această referință în Vulgata (și Septuaginta) cu trimitere la sacrificiile de sânge. Când de-a lungul Psalmilor jertfa de sânge n-ar fi respinsă și chiar considerată ca fiind neplăcută lui Dumnezeu, YHWH.
Tranziția aici, urmând logica Psaltirii este dinspre puterile cerului (îngerii), spre puterile pământului (oamenii), apoi cu toții unindu-se în slăvirea numelui Celui Sfânt, într-un cor universal e apreciere a faptelor și cuvintelor Domnului.
Puterea lui Dumnezeu, care se manifestă în furtunile și tornadele din mările și oceanele  planetare, distruge cei mai puternici copaci cu esența tare, e pretutindeni și atotputernică, nu poate fi exprimată în cuvinte. Atât de mult încât traducătorilor le lipsesc cuvintele în transpunerea versetului 6, unde apar junincile Libanului și inorogii! Nu e nicio logică în tranziția dinspre mări și ape, spre păduri și apoi spre unicorni. Mai degrabă, în corelație cu psalmul 114, referința este la munții Libanului și ai Hermonului, care tremură. Dumnezeu mișcă apele, pădurile și munții, aceasta este varianta directă a mesajului.
Acest Dumnezeu atotputernic, care poate distruge, care a mai distrus omenirea la potop, este sursa binelui și a binecuvântărilor pentru cei buni și credincioși. Cu atât mai mult ar trebui să îl laude toți cei care fac parte din poporul acesta, poporul credinței în Dumnezeul monoteist.
Psalmul simplifica: Puterea lui Dumnezeu e mare și tare! Toată lumea să îl laude pe Domnul!