Ziua 11

(Către dirijorul corului. Pentru un instrument cu opt coarde. Un psalm al lui David.)

Doamne, ajută-mă, că nu mai sunt oameni buni pe lume, că fiii lui Adam nu mai știu ce e corectitudinea.

Vorbesc numai prostii unii cu alții, cu lingușeala pe buze și cu minciuna în inimă.

Domnul va tăia toate buzele mincinoase și toate limbile lăudăroase

Ale celor care au zis: "Suntem buni la cuvinte, limba noastră ne apără; pe noi nu ne conduce niciun Dumnezeu!"

Zice Domnul: Eu voi lua apărarea săracilor, și a celor care plâng din pricina mincinoșilor.

Cuvintele Domnului sunt curate, ca argintul prelucrat prin foc, ca aurul extras de şapte ori.

Doamne, tot timpul să ne păzești şi să ne ferești de neamul prost.

Că necredincioșii fac numai ce vor și oamenii de nimic umblă fără rost.

Supratitlul spune, ca în psalmul 6, sheminith, în vechile versiuni ortodoxe apare tradus ca pentru a opta, respectiv în octavă. Cel mai probabil se referă la un instrument cu coarde. Am putea face o speculație și să spunem că aici coardă se referă și la modul de vorbire, la ipocrizie.

Pentru că psalmul subliniază în mod repetat importanța respectării poruncii a noua, în mod accentuat ne avertizează depre consecințele alegerii de a minți. În această categorie intră toate formele de minciună, de la vorbirea vicleană, la marturia mincinoasa, de la perfidie și aroganță la auto-flatare și ticăloșia cea mai pură. Psalmul vorbește despre puterea cuvântului și despre importanța vorbelor bune spuse atunci când trebuie. Învățătura lui este, pe de o parte, efectul dezastruos al lipsei stăpânirii de sine, a controlului celor spuse, pe de altă parte, monstruozitatea omenirii care este în stare să golească de valoare orice cuvânt exprimat. Aici pedepsirea limbii și a buzelor mincinoase, viclene și orgolioase echivalează cu pedepsirea celor care păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu.

Cheia psalmului este respectarea adevărul, iar în acest context psalmul ne atrage atenția că lipsa de loialitate nu este doar față de Dumnezeu, ci față de cei apropiați, de vecini, de rude chiar. Singura protecție a celor credincioși împotriva acestei categorii umane, a acestui "neam", a acestei spețe de oameni, cu care avem de a face tot timpul, este întoarcerea la cuvântul lui Dumnezeu, respectiv la faptul că Dumnezeu însuși își cântărește cuvintele, spune numai adevărul și ne dă, întotdeauna, posibilitatea de a discerne ce este corect, de ceea ce este minciună.

Pentru că Dumnezeu vorbește și spune: voi veni personal, voi fi față în față cu voi, voi elimina minciuna, ascunzisurile oriunde le voi vedea. Chiar dacă oamenii răi se pot iluziona ca minciunile lor și falsitatea lor vor funcționa mereu, Dumnezeu va interveni. Mai ales atunci când minciunile sunt ale celor care ar trebui să ne conducă, ale politicienilor, ale liderilor de opinie, chiar ale oamenilor în care avem încredere. Aceasta este promisiunea (dar și amenințarea) lui Dumnezeu. Nu vă temeți, Eu sunt primul are nu suportă minciuna.

Parcă fraza de la început are o forță și mai mare. Oare nu mai există categoria oamenilor cinstiți, onești? Oare au dispărut toți cei care iubesc corectitudinea? Oare credincioșii ce mai pot să facă într-o lume în care manipularea, înșelătoria, schemele piramidale, prefăcătoria, bârfa transformată în mod de viață sunt la putere, umblă peste tot. Pot face un lucru foarte simplu. Să spună mereu adevărul.