Ziua 8

(Către dirijorul corului. Conform cu partiturile. Un psalm al lui David.)

O, Doamne, Domnul nostru, nu e nimic mai frumos pe lume decât Tine! 

Numele Tău se aude până sus în cer.

Gura pruncilor și a sugarilor te laudă, până și ei știu că ești puternic și că cei care nu te iubesc vor muri.

Când privesc spre cer, văd ce a ieșit printre degetele Tale, văd luna şi stelele pe care le-ai creat, și îmi zic:

Ce mai e și omul ca să-ţi pese de el? Ce sunt urmașii lui Adam, ca să-i bagi în seamă?

Și totuși, ne-ai făcut aproape ca pe îngeri, ne-ai dat un loc de cinste și ne-ai încurajat.

Ne-ai făcut ocrotitorii creației Tale, ne-ai lăsat în grijă întreg pământul.

Stăpânim animalele domestice și sălbatice, păsările din cer și viețuitoarele din mări și oceane.

Doamne, Domnul nostru, nu e nimic mai frumos pe lume ca numele Tău!

Gittith nu știm ce este, poate fi o indicație interpretativă, dar, ca și în cazurile anterioare, știm că semnalează, iarăși, o schimbare de registru nu doar muzical, ci și conceptual. Amuzant este că Biblia de la 1688 traduce acești termeni absconși cu cuvinte aproximative, aici e tradus din teascuri, fără nicio legătură cu vinul sau tipografia. Am ales varianta conform cu partiturile pentru a sugera că acest psalm este unul pozitiv, de laudă absolută a perfecțiunii lui Dumnezeu. Totul în universul creat de Domnul este conform cu planul inițial, totul e desăvârșit (cu excepția omului). Totul e 'după plan', nu avem motive de îngrijorare, avem doar motive de bucurie.

Întreg psalmul este marcat de uluirea omului (sau uluirea care ar trebui să fie a omului) în fața măreției lui Dumnezeu. Numai gândindu-ne la impresionanta forță a naturii, la frumusețea celor care ne înconjoară, ar trebui să fim credincioși. Mai credincioase decât oamenii, însă, sunt fiarele pământului, animalele și chiar plantele, care sunt mai aproape de natura și identitatea Creatorului. Chiar și copiii mici, care nu știu nici măcar să vorbească, înțeleg minunăția Creației și a Creatorului ei.

Dumnezeu este atât de impresionant (să nu uităm că nu a făcut numai pământul, ci întregul univers), încât cele văzute de noi sunt făcute din vîrful degetelor, nici măcar nu și-a folosit întreaga mână, prin urmare iarăși o referință indirectă la natura nesemnificativă a creaturilor care sunt oamenii.

Cu toate acestea, cea mai frumoasă realizare a Creatorului ne aparține. Ar trebui să fim îngrijitorii acestei grădini minunate, care e pământul. Tot ce există pe această lume este făcut să ne folosească, să ne bucurăm de darurile pe care le avem, să ocrotim natura, plantele, animalele.

Și pentru acest lucru ar trebui să lăudăm numele lui Dumnezeu. Simplu, doar atât: Doamne, ești frumos. Doamne e frumos tot cei ai făcut. Doamne îți mulțumim. Doamne, cât ești de frumos!